De ce nu ne împărtăşim oricum şi oricând?

În Biserica Anglicană un preot a împărtăşit un câine ca răsplată că şi-a salvat stăpânul de la moarte. Din pricina acestui lucru s-au stârnit foarte multe discuţii şi controverse referitoare la canonicitatea gestului. Pe mine personal nu mă surprinde având în vedere că în Biserica Anglicană ca şi în cea Catolică oamenii se pot împărtăşi oricum şi oricând, fără o pregătire anume, şi fără mărturisirea păcatelor unui preot. Împărtăşirea cu trupul şi sângele Domnului, "condiţionată" de mărturisirea păcatelor se întemeiază pe cuvintele Sfântului Apostol Pavel:

Ce-i frumos şi lui Dumnezeu îi place...

...dar nu tot ce place oamenilor place şi lui Dumnezeu. Şi ca să nu ne mai scuzăm plăcerile pătimașe invocându-l pe Dumnezeu la netrebniciile noastre, iată ce este plăcut înaintea Domnului:

Despre cele şapte cuvinte ale lui Hristos de pe Cruce

Iisus Şi-a dat duhul pe cruce «la ceasul al nouălea», după 3 sau 6 ore de la răstig­nire (Marcu - 15, 25 - spune că ar fi fost «ceasul al treilea» cînd L-au răstignit, în vreme ce Ioan - 19, 14 - indică «ceasul al şaselea»). În acest răstimp al agoniei de pe cruce, Iisus a grăit în 7 rînduri, iar cuvintele rostite atunci alcătuiesc un rezumat testa­mentar al învăţăturii şi-al misiunii Sale în lume. Succesiunea lor exactă nu poate fi stabi­lită cu pre­cizie absolută, căci nici un evanghelist nu le pomeneşte pe toa­te, ci fiecare pe cîte unele.

Pr. Arsenie Papacioc : Să ai la tinereţe puţină bătrâneţe

Trebuie sa ştii sa mori şi sa înviezi în fiecare zi. Pentru ca viata înseamna moarte continua – Interviu cu Pr. Arsenie Papacioc cu prilejul împlinirii a 95 de ani de viaţă (I)

Părintele Arsenie nu îmbătrâneşte. Secretul? Ni‑l spune tot dânsul: să ai la tinereţe puţină bătrâneţe, că atunci sigur vei avea la bătrâneţe multă tinereţe. Un sfat pe care nu ai cum să nu îl urmezi dacă cel care ţi‑l dă e nonagenar, după o experienţă de decenii în puşcăriile comuniste.

Mai multe bannere informează locuitorii din Kirov de faptul că în curând va fi venirea Domnului!

Pe strazile din Kirov mai multe bannere vin cu anunţul că "Domnul vine la 21 mai 2011". "Așa spune Biblia" - scrie inscripţia de pe panou! Ideea că lumea se va termina pe 21 mai, aparţine predicatorului american Harold Camping. Însă nu sa reuşit să se afle cine a comandat aceste bannere în Kirov. "Am auzit de la prieteni de bloggeri, cum că astfel de bannere au apărut în SUA şi în mai multe oraşe din Rusia" - a spus activistul din Kirov Nikita Skopin. Între timp, în Kirov pe mai multe străzi a început acoperirea acestor "capodopere".

www.interfax-religion.ru

Împlinire prin cuvânt

Desigur că mulți în unele clipe ale vieții ajung să se întrebe cum să procedez, sau poate chiar de ar trebui așa să procedez? Dar viața trebuie și ne cere cu exactitate un anumit comportament. Și numai cunoscând esența împlinirii putem să fim împliniți și prin cuvânt. Vom încerca să vedem prin câteva exemple ce ne învață Evagrie Ponticul cu privire la unele momente ale vieții și în ce ar consta esența comportamentului nostru ca și creștini.

Duminica a IV-a dupa Invierea Domnului - a Slăbănogului

---

Sf. Ioan Gura de Aur

Cuvânt la Duminica Slăbănogului

„Şi era acolo un om, care era bolnav de treizeci şi opt de ani”
(Ioan 5, 5)

Când vorbim despre slăbănogul care pătimea de treizeci şi opt de ani şi zăcea pe patul său la scăldătoarea oilor, aflăm la el o comoară mare.
Această comoară nu o găsim atunci când săpăm în pământ, ci o aflăm dacă cercetăm sufletul acestui bolnav. Găsim o comoară care nu constă în aur, argint sau pietre scumpe, dar care este mult mai preţioasă decât aurul şi decât toată bogăţia.

Ea constă în răbdare, în înţelepciune, statornicie şi o neclintită nădejde în Dumnezeu.

Sf. Simeon Noul Teolog – despre învăţătorii sectarilor

Ascultă, aşadar, cinstite părinte, cele ce vreau să-ţi spun. Cîţi dintre aceştia s-au lepădat de lume şi o tăgăduiesc şi n-au părinţi duhovniceşti, aceştia cu siguranţă nu s-au făcut copiii duhovniceşti ai cuiva. Iar cei ce nu s-au făcut copii, nu s-au născut; iar cei ce nu s-au născut, n-au venit la existenţă; iar cei ce n-au venit la existenţă, n-au ajuns în lumea gîndită cu mintea (inteligibilă).

Tinerii şi credinţa

Ce este credinţa? Biblia are multe de vorbit despre acest lucru. Domnul Iisus a spus: „Credinţa poate muta munţii!” Deci ea este o putere uimitoare. Mai spune Evanghelia: „Credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd” (Evrei 11;1). Credinţa este singurul mod în care putem fi plăcuţi lui Dumnezeu. Deci până la urmă credinţa este o necesitate vitală pentru existenţa noastră fizică şi spirituală.

Sfântul Ioan de Kronştadt - Fii sincer cu oamenii!

http://bisericaortodoxa.blogspot.com

Dacă vrei ca Domnul să-ţi creadă „din inimă" rugăciunea, străduieşte-te din tot sufletul ca tot ceea ce vorbeşti şi faci faţă de oameni să fie făcut cu sinceritate, nu fii niciodata nesincer cu ei. Când vei fi faţă de oameni încrezător şi cu inima deschisă, Domnul te va face să fii sincer şi cu inima deschisă şi în rugăciune către Dumnezeu. Celui ce nu arată oamenilor o inimă deschisă nici Domnul nu-i acceptă deschis rugăciunea, făcându-1 pe acela să simtă că, întrucât este nesincer faţă de oameni, nu poate fi cu desăvârşire sincer nici faţă de Dumnezeu, fără să nu-1 mustre conştiinţa.

Ochiul celuilalt a devenit măsura vieţii mele

"Voi incerca sa atentionez asupra a ceea ce ne lipseste, asupra acelei „cumintenii" pe care nu o vom avea, oricate haine am pune pe noi, oricat de modern sau de in pas cu moda am dori sa fim. Omul este singura fiinta care isi poate intelege frumusetea si care poate dori in mod constient sa fie si mai frumos. De fapt, fiinta aceasta numita „om" este singura cu adevarat frumoasa. Nimic nu ii lipseste si nimic nu ii mai trebuie adaugat. Orice schimbare, fie ea cat de mica, il transforma, il ridica sau il coboara intr-o ordine care nu ii mai apartine.

Paştile Blajinilor – ce aşteaptă morţii de la rudele lor?

Stimaţi creştini, HRISTOS A ÎNVIAT!

Este ziua cea mare a pomenirii morţilor, sărbătoarea tradiţională, Paştile Blajinilor. Este ziua în care se merge mai întâi la biserică, la Sfînta Liturghie, pentru a face rugăciuni pentru toţi cei mutaţi de la noi, după care se merge la mormintele lor unde se aprind lumînări, tămâie, li se cîntă şi lor imnul de biruinţă asupra morţii “Hristos a înviat” şi se dă de pomană pentru pomenirea lor pască şi ouă roşii – simboluri pascale.

Aşa ar tebui să facem…

Ortodoxia - duritate sau mângâiere?

Aseara m-am intalnit pe strada cu un cunoscut. Vorbind de una alta, am ajuns sa discutam despre episcopul vicar din orasul nostru , mai exact despre predicile lui (eu il ascultasem tocmai astazi predicand). Cunoscutul meu sustinea ca episcopul Paisie, (desi este indragit de majoritatea oamenilor, la predicile lui fiind mereu o tacere aproape fara fosnet), ar fi uneori prea dur si ca anumiti oameni ar sustine acelasi lucru.

Ca sa fiu pe scurt , predicile episcopului Paisie sunt precum o apa rece binecuvantata care te trezeste din dormitul tau vesnic; episcopul spune lucrurilor pe nume, pune accentul pe esenta si vorbeste foarte sincer si adevarat.

"Cuvânt la Sfintele Paști" , Sfântul Ioan Gură de Aur.

De este cineva bun credincios şi iubitor de Dumnezeu, să se îndulcească de acest praznic bun şi luminat; de este cineva slugă înţeleaptă, să intre bucurându-se întru bucuria Domnului său; de s-a ostenit cineva postind, să-şi ia acum dinarul; de a lucrat cineva din ceasul dintâi, să-şi ia astăzi dreapta plată; de a venit cineva după ceasul al treilea, mulţumind să prăznuiască; de a ajuns cineva după ceasul al şaselea, nimic să nu se îndoiască, că de nimic nu se va păgubi; de a întârziat cineva până în ceasul al nouălea, să se aproprie, nimic îndoindu-se;

de a ajuns cineva numai în ceasul al unsprezecelea, să nu se teamă că a zăbovit, că milostiv fiind Stăpânul, primeşte pe cel din urmă ca pe cel dintâi; odihneşte pe cel din al unsprezecelea ceas, ca şi pe cel ce a lucrat din ceasul întâi; pe cel de pe urmă îl miluieşte şi pe cel dintâi îl mângâie; şi aceluia plăteşte şi acestuia dăruieşte şi faptele primeşte şi cu voinţa se împacă, şi lucrul cinsteşte şi socoteala o laudă.

Lumina Paştelui a fost aprinsă la Ierusalim

Mii de pelerini creştin-ortodocşi din Grecia, Armenia, Rusia, Bulgaria, Serbia, România, Republica Moldova dar şi Egipt şi Siria s-au adunat azi înăuntrul şi în jurul Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim pentru a marca acest ritual simbolizând învierea Domnului.

Când îl iert pe celălalt, când sunt iertat, înaintez spre Înviere

"Iertarea este legata de intelegerea slabiciunii celuilalt si a propriei noastre slabiciuni, de nevoia pe care o avem de celalalt. De ce sa nu-l iertam pe celalalt, cand eu insumi ma simt plin de pacate? Care om poate spune ca a facut tot ce putea pentru ceilalti? Desi stiu ca este bolnav, din comoditate personala spun ca sunt obosit... Predic tot timpul pentru ca nu-mi implinesc toate datoriile fata de ceilalti. Nu fac poate rau, dar nu fac nici bine. Iar aceasta inseamna a-i lasa pe ceilalti in singuratatea si neputinta lor.

Câte Biserici Ortodoxe avem în Moldova?

Până nu demult ne miram de faptul că în Ucraina sunt tocmai 3 jurisdicţii ortodoxe paralele, fiecare pretinzând că este mai ortodoxă şi mai canonică decât cealaltă. Este adevărat că toate cele 3 „Biserici” ucraineşti au un număr relevant de clerici şi credincioşi, dar iată că în Republica Moldova, care are o populaţie ortodoxă puţin peste 3,5 milioane (comparabilă cu cea a Kievului), avem cel puţin 5 jurisdicţii paralele care toate se pretind ortodoxe şi toate deopotrivă de canonice. Şi dacă în cazul Mitropoliei Moldovei (dependentă de Patriarhia Rusă) şi al Mitropoliei Basarabiei (dependentă de Patriarhia Română) sunt justificate pretenţiile de canonicitate, întrucât aparţin unor Patriarhii Ortodoxe recunoscute de toată lumea creştină, cu celelalte pretinse episcopii şi culte “ortodoxe”  există probleme serioase, întrucât ele nu-şi pot demonstra nici canonicitatea, dar nici succesiunea apostolică – principiu capital într-o astfel de problemă, pentru că fără succesiune apostolică nu există preoţie lucrătoare, iar cei care se pretind a fi episcopi sau preoţi în astfel de „Biserici” sunt de fapt „lupi în piei de oaie”. Menţionăm că acesta este primul (dar nu singurul) motiv pentru care cele 5 jurisdicţii declarate ortodoxe nu sunt în comuniune între ele.

Istoria datei de prăznuire a Sfintelor Paşti

Istoria datei sărbătoririi Sfintelor Paşti se identifică cu însăşi istoria creştinismului. Învierea Domnului, fiind evenimentul cel mai sfânt care stă la temelia credinţei creştine, a polarizat de la început atenţia generală în vederea posibilităţii prăznuirii ei în aceeaşi zi de către toţi creştinii. Este o năzuinţă de o importanţă primordială şi priveşte religia creştină în genere pe fiecare ramură a creştinismului în parte şi, cu atât mai mult, Biserica Ortodoxă.

Dacă celelalte sărbători creştineşti cu data fixă, praznice împărăteşti sau în cinstea Maicii Domnului şi a sfinţilor nu au prezentat dificultăţi în stabilirea datei lor, fiind acceptate de comun acord, data sărbătoririi Sfintelor Paşti a constituit o problemă.

"Nimic nu poate modela mai bine sufletul unui bărbat, decât femeia de lângă el".( Sfântul Ioan Gură de Aur)

Dacă aceste cuvinte ne-ar îndruma calea noastră, a femeilor, am putea avea cu adevărat o viaţă şi o familie împlininită. Deşi însemnătatea stării materiale în ziua de azi este foarte mare totuşi rar cine îşi întemeiază familia alegîndu-şi partenerul de viaţă doar din aceste considerente. Ne dorim să găsim în el un suflet pereche, care să ne înţeleagă dintr-o privire şi dintr-un cuvînt. Cineva care să ne fie sprijin la bine şi la rău .Însă perioada de „bine" rar cînd este de lungă durată, ne apar primele încercări la care nu prea rezistăm şi se începe perioada „la rău". Foarte repede înţelegerea de altă dată dispare cedînd locul reproşurilor, nemulţumirilor şi chiar învinuirilor. Şi din păcate foarte rar se termină doar cu atît.

Cel mai mai important e să nu uităm ce e cel mai important

Chiar şi într-o familie armonioasă şi fericită între soţi se mai întâmplă neînţelegeri, tensiuni, diferenţe de opinii. Şi este destul de normal acest lucru, doar într-o casnicie se întâlniesc doi oameni vii, care adesea sunt şi destul de diferiţi. Neînţelegerile ce sunt sau vor apărea sunt inevitabile, principalul este să ne învăţăm să diferenţiem care dintre aceste situaii trebuie cu adevăart discutate şi rezolvate şi care sunt doar nişte mici neajunsuri ale părtenerului care pot fi uşor depăşite.

După ce se formează o familie şi soţii obţin cu timpul şi experienţa de a convieţui , le este clar cu timpul şi care teme, probleme aduc doar la tensionarea relaţiilor şi care pot aduce la certuri. Nu trebuie să facem mereu unele şi aceleaşi greşeli. Dacă ştim exact că o anumită temă va aduce o nouă ceartă sau dezbinare de ce să nu o ocolim sau să căutăm să ne apropiem de ea cu o anumită pregătire. Corabia familiei trebuie condusă cu o anumită precauţie evitând pe cât e posbil "pietrele ascunse".