ISTORIA fondarii Mitropoliei Chisinaului si a Moldovei (Biserica Ortodoxa din Republica Moldova)

SURSA: curierulortodox.info

În urma încheierii Pacii de la Bucuresti din 1812, rusii ocupa o jumatate din Moldova, teritoriul dintre Prut si Nistru numit mai târziu Basarabia. Ca urmare a acestui rapt crestinii ortodocsi din acest teritoriu au ramas în afara unei organizatii teritorial-administarative bisericesti. De aceeaa mitropolitul Gavriil – Banulescu, stabilit în Basarabia începe activitatea pentru înfiintarea unei noi episcopii. În august adreseaza o scrisoare catre comandantul armatelor rusesti, amiralul P.V. Ciciagov, iar în noiembrie înainteaza Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse un proiect de organizare a noii eparhii.

Lansarea romanului "Diavolul este politic corect" la Chișinău

Biblioteca municipală B. P. Hasdeu în colaborare cu Cenaclul literar "SIC COGITO" organizează joi, 31 martie, ora 14.00 lansarea romanului "Diavolul este politic corect" de egumenul Savatie Baștovoi. Cartea a apărut la editura "Cathisma" din București și s-a bucurat de un succes deosebit la publicul român, vînzîndu-se pînă acum într-un tiraj de circa 10.000 de exemplare. Lansarea de la București a cărții a fost moderată de Radu Moraru, autorul talk show-ului cu cea mai mare audiență din România, "Nașul". "Diavolul este politic corect" a stîrnit un adevărat val de comentarii în presa și audiovizualul românesc și moldovenesc, dar și dincolo de hotarele țărilor noastre. Astfel filiala de la Berlin a RFI(Radio France Internațional) a criticat romanul, afirmînd că "abuzează de libertatea gîndirii": "Romanul, Diavolul este politic corect, este o scriere cu puternice accente anti-ecumenice. Avînd tendinţe clerical-exclusiviste, îndreptate împotriva liberalismului, împotriva sistemului democratic pluralist şi împotriva lumii moderne, romanul abuzează de libertatea gîndirii, garantată tocmai de sistemul pe care-l combate".
Egumenul Savatie Baștovoi este autorul altor trei romane răspîndite într-un tiraj total de peste 50. 000 de exemplare. Romanul "Iepurii nu mor", scris pînă la călugărie și apărut la editura Polirom urmează să apară în toamna acestui an în Franța. Recent o altă carte a autorului, "Între Freud și Hristos" a apărut în macedoniană cu sprijinul ministerului Culturii al Macedoniei. Savatie (Ștefan) Baștovoi este de asemenea autorul mai multor volume de poezie și eseu pentru care a obținut mai multe premii naționale și internaționale. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova.

www.mitropolia.md

Promovînd cultura cărţilor 30 de biblioteci din raion nu se încălzesc

Biblioteci închise de ani de zile, biblioteci fără căldură, biblioteci avariate şi lăsate de izbelişte, biblioteci fără nici o achiziţie de carte – subiecte şi probleme discutate la seminarul raional al bibliotecarilor, organizat miercuri de către Secţia raională cultură.

Biblioteci –  fără căldură

Ani de zile mai mulţi bibliotecari din raionul nostru lucrează în nişte condiţii insuportabile, unele dintre ele neavînd la locul de muncă strictul necesar -căldură şi lumină, nemaivorbind de apă. Din cele 64 de biblioteci existente în raion, 30 nu se încălzesc deloc. Bibliotecile din satele Şipoteni, Logăneşti, Drăguşeni, Bobeica, Pervomaiscoe, Sărata Mereşeni, Leuşeni, Mingir, Cărpineni, Mereşeni, ş.a. de ani buni nu au căldură, bibliotecarele fiind nevoite să se încălzească în cel mai bun caz la cîte un cămin electric, şi pe acela împrumutîndu-l de la alte instituţii din teritoriu. Pe lîngă un salariu mizer şi atitudine neglijentă din partea autorităţilor publice locale, mai multe bibliotecare sunt nevoite să activeze în frig, încăperi mucegăite şi avariate.

Problema în cauză a fost pusă în discuţie şi la seminarul de miercuri, unde şeful Secţiei raionale cultură Tudor Plăcintă a rugat bibliotecarele să se expună pe marginea ei. „Noi nu avem căldură în bibliotecă mai bine de 5 ani,” a specificat bibliotecara de la Căţăleni. „Noi nici prize n-avem în bibliotecă, pentru a pune un cămin, ” s-a plîns bibliotecara de la Logăneşti. „Noi ne încălzim la un cămin, împrumutîndu-l pe o oră-două de la lucrătorii Casei de Cultură”, a spus o bibliotecară de la Cărpineni. Şi la Mereşeni bibliotecara încălzeşte încăperea cu un mic cămin, dar problema cea mare e că edificiul necesită o reparaţie capitală, cu schimbarea urgentă a acoperişului, care curge de ani de zile. Dl Plăcintă a atenţionat bibliotecarele că instituţiile acestea de fapt sunt la balanţa primăriilor locale, în bugetele cărora, prin urmare, sunt prevăzuţi bani pentru reparaţia şi întreţinerea lor, cu atît mai mult, că majoritatea dintre ele au avut la sfîrşit de an bani „grei” nevalorificaţi la soldul disponibil.

Biblioteci închise... fără achiziţii de carte

O analiză mai amplă a activităţii bibliotecilor din raion pentru anul 2010 a fost făcută de către Valentina Cotorobai, specialist principal. Dînsa a specificat că actualmente în raion avem şi două biblioteci care nu funcţionează deloc – cea din s. Pereni şi s. Bratianovca, la primăriile cărora s-a intervenit nu o dată, dar fără careva rezultat, acestea rămînînd pînă astăzi sub lacăt. Majoritatea bibliotecilor care nu se încălzesc sunt amplasate în clădirile Caselor de Cultură, nedispunînd de sobe. Pe parcursul anului 2010, în 15 biblioteci (inclusiv Cărpineni, Logăneşti, Sărata Galbenă, Stolniceni, Oneşti, ş.a.) a fost suspendată activitatea (unele pe cîteva luni, altele şi un an) din cauza reparaţiilor capitale. Dna Cotorobai s-a arătat foarte indignată faţă de atitudinea unor primari care pe parcursul unui an întreg nu au făcut nici o achiziţie de carte pentru biblioteca publică sătească, inclusiv - Bobeica, Drăguşeni, Secăreni, Cărpineni, Păşcani, Mingir, Leuşeni, Ivanovca, Fîrlădeni, Pervomaiscoe, ş.a. Şi aceasta se întîmplă în condiţiile în care unele dintre aceste primării au milioane la cont, bani nevalorificaţi, a accentuat dna Cotorobai. „Foarte puţine primării au efectuat careva investiţii sau procurări la capitolul dotarea bazei tehnico-materiale a bibliotecilor. Pe parcursul anului trecut, s-a procurat mobilier şi tehnică de calcul doar în bibliotecile din Hînceşti, Stolniceni, Cărpineni, Drăguşenii Noi, Nemţeni, Ciuciuleni, Buţeni, etc.”

1 mln lei pentru anul 2011 – la Cultură!

În cadrul aceluiaşi seminar, Tudor Plăcintă a prezentat o dare de seamă a activităţii Secţiei raionale Cultură pentru anul 2010, trecînd în revistă principalele acţiuni culturale de nivel raional şi naţional, precum şi aprobarea planului de activităţi pentru anul 2011. „Ne bucură faptul, că pentru anul 2011, Consiliul raional a preconizat pentru Secţia raională Cultură suma de 1 mln 60 mii lei, finanţe ce urmează a fi valorificate pentru reparaţia capitală a Şcolii de Arte din Cărpineni, construcţia sistemului de canalizare pentru conectarea Casei raionale de Cultură şi proiectarea bibliotecii publice raionale în or. Hînceşti,” a ţinut să remarce dl Plăcintă.

Bun venit în lumea lui Carabuţel!

www.timpul.md

La sfârşit de decembrie, Biblioteca pentru copii „Ion Creangă” a găzduit o lansare de carte inedită. Este vorba de „Aventurile lui Carabuţel”, ai căror destinatari sunt picii de vârstă preşcolară, dar şi cei din clasele primare.

În 12 pagini, care mustesc de voie bună şi culoare, „Aventurile lui Carabuţel” le aduc micuţilor cititori şi cititoare o variantă modernă a „Amintirilor din copilărie”, văzute peste ani de omul (de afaceri) matur Vlad Bolea. De fapt, autorul nici nu ascunde că „aventurile” sunt, într-un fel, autobiografice, Carabuţel fiind nimeni altul decât el însuşi... când era mic. Chiar şi numele personajului este o derivată de la Carabetovca, satul de baştină al autorului. Apropo, după această carte de debut, Vlad Bolea promite că, într-un timp foarte scurt, va scoate de sub tipar şi alte „aventuri”, care sunt deja scrise. Pentru aceasta, el speră să continue colaborarea cu pictorul Petru Gheţoi, care a ilustrat prima carte şi care a pătruns perfect în lumea lui Carabuţel.
Povestea este pe cât de simplă, pe atât de realistă. După o ploaie torenţială, care a transformat Carabetovca într-o adevărată Veneţie, trei prieteni, în frunte cu Carabuţel, şi-au zis că de ce, la o adică, n-ar fi şi ei nişte marinari care, pe o plută, să facă înconjurul... satului natal. Zis şi făcut! Şi ce dacă nu se prea găsesc scânduri pentru a construi pluta? Parcă poate fi asta o piedică pentru nişte marinari curajoşi? Mai ales când în sat sunt atâtea toalete?!

Biblioteca in spatiul public al comunicarii

In societatea contemporana bibliotecile sunt o componenta activa a procesului de achizitionare, prelucrare, comunicare,utilizare, conservare si arhivare a resurselor informationale si documentare. Ca sistem, biblioteca reprezinta o structura ce imbina o totalitate de relatii social- economice si tehnologii de producere a informatiei intr-un mediu ce se afla mereu in schimbare. Biblioteca este o institutie care a existat dintotdeauna in spatial public.

 Notiunea de “spatiu public” a aparut in secolul 20, cind Jurgen Haber a afirmat ca “spatiul public este diferit de cel privat pentru ca ofera posibilitatea folosirii publice a ratiunii”. Spatiul public s-a constituit odata cu trecerea individului de la conditia de rob la cea de cetatean. Biblioteca ca spatiu public a fost recunoscuta in a doua jumatate a secolului 20.

Libertatea de exprimare e dreptul fundamental al omului de a-si exprima liber credintele, opiniile, gindurile. Exprimarea se poate realiza prin orice forma si cu orice miloace de comunicare publica. Astfel, in prezent, in spatiul public de comunicare biblioteca isi are rolul de socializare, informare, culturalizare. De asemenea, ofera asistenta informationala si relatii cu publicul.  Aceste functii ale bibliotecii s-au dezvoltat pe parcursul anilor datorita tehnologiilor informationale comunicationale. Introducerea acestor tehnologii in activitatea bibliotecilor a schimbat mult caracterizarea bibliotecii ca spatiu public, restringindu-l. Societatea informationala a impus utilizarea tehnologiilor info-comunicationale in toate sferele sociale si a marcat restrictii, restringeri ale spatiului public. In acest context biblioteca are rolul:

• Sa intermedieze accesul la informatie  
•    Sa utilizeze posibilitati multiple de instruire privind accesul si accesarea informatiei 
•   Sa acorde acces la tehnologiile informationale 
• Sa contribuie la lichidarea analfabetismului informational
• Sa asigure pastrarea identitatii culturale

Bibliteca in acest sens devine un spatiu public inzestrat cu resurse informationale din toate domeniile si de toate genurile.

Comunicarea e unul din mijloacele de mediere a informatiei si cunostintelor in spatiul public. Procesul de comunicare se realizeaza prin selectarea mijloacelor de informare corespunzatoare, organizind servicii de consiliere, lectura, creind situatii favorabile schimbului de idei.