Biblioteca a fost şi rămîne pentru mine personal un loc fascinant şi plin de înţelepciune, în care, în adolescenţă, îmi doream să mă mut cu traiul, în adevăratul sens al cuvîntului – între cărţi nici mîncare nu-mi trebuia! Şi azi consider acest obiect de menire socială vital pentru comunităţile noastre.Din păcate, multe dintre bibliotecile săteşti din raionul Hînceşti sunt neîncălzite, nereparate, cu cărţi din vremurile sovietice… Situaţia este la fel de disperată în toată ţara, căci la capitolul cultură revin fărîmituri din banii pe care autorităţile centrale îi alocă din bugetul ţării, mizîndu-se probabil pe entuziasmul cu care bibliotecarii muncesc ani şi ani de-a rîndul cu abnegaţie, obişnuindu-se cu condiţiile şi mîngîindu-se cu gîndul că într-o bună zi lucrurile vor lua altă întorsătură. Cine ştie?
! Biblioteca din Bozieni - fără căldură de 20 de ani Biblioteca publică din com. Bozieni se numără printre bibliotecile care nu sunt conectate la un sistem de încălzire de ani buni. Aceasta este amplasată în incinta Casei de cultură din sat, care, la fel ca majoritatea edificiilor de cultură din localităţile rurale nu este încălzită, fiind o clădire mare, tip, odată frumoasă şi în care se organizau multe activităţi, rulau filme, se desfăşurau concerte şi festivaluri. Azi, spune directorul Casei de cultură Vasile Spînu, chiar dacă nu sunt acele condiţii de altă dată, se mai organizează dansuri, iar în comun cu biblioteca şi măsuri culturale în zile de sărbătoare. De asemenea, la Casa de cultură activează un cerc etnofolcloric şi o grupă de fluierişti, de care se ocupă cu drag conducătorii artistici Mariana Cocieru şi Grigore Ungureanu, doar că în perioada rece a anului acestea activează la şcoala, care se află la cîţiva metri distanţă de Casa de cultură.
Interiorul bibliotecii, primitor, cu cărţi frumos aranjate pe rafturi, ne întîmpină cu răceală, în sala de lectură pentru maturi fiind frig aproape ca afară. În sala pentru copii, dna bibliotecară Maria Pletosu aşteaptă micii cititori, care sunt şi cei mai activi utilizatori, lîngă un calorifer electric care dezmorţeşte un pic aerul rece de iarnă. Dumneaei ne spune că, biblioteca nu se mai încălzeşte de prin anii 90, odată cu distrugerea sistemului centralizat de încălzire. Chiar dacă a fost construită o sobă, focul nu se prea face în ea, din cauza unui eventual pericol de incendiu pe care l-ar putea presupune imediata apropiere a cărţilor. Totuşi, an de an, biblioteca beneficiază de achiziţii de carte şi periodică pentru cititorii din sat, anul trecut în sumă de 5850 lei, pentru 2012 fiind preconizate 10 mii lei.
Reparaţii capitale nu se prevăd
Dna primar Zinaida Dubceac spune cu regret că în buget nu sunt prevăzuţi bani pentru reparaţii capitale a edificiilor de menire socială, cum este de exemplu Casa de cultură sau biblioteca. Dar şi aşa, Vasile Spînu şi Maria Pletosu şi-au exprimat recunoştinţa faţă de primar că anul trecut a fost reparat acoperişul Casei de cultură, care era într-o stare foarte gravă, de curgea apa şiroaie cînd ploua atît în bibliotecă, cît şi în celelalte birouri şi săli ale acesteia. Pentru lucrările de reparaţie a acoperişului s-au investit 320 mii lei, acum nici o picătură de apă nu mai pătrunde prin el - pentru alţi cîţiva zeci de ani înainte beneficiarii pot sta fără grijă.
“Am încercat anul trecut să cîştigăm un proiect PNUD pentru încălzirea Casei de cultură şi implicit a bibliotecii cu biomasă, dar, din motivul unui număr relativ mic de beneficiari ai obiectului, nu am fost selectaţi, fiind prioritare pentru investitori instituţii ca şcoli şi grădiniţe – ne împărtăşeşte dna primar. Şi deoarece nu am accedat la acest proiect, nu ne rămîne decît să identificăm alte soluţii. Anii trecuţi am dat prioritate unor probleme stringente în comunitate, ca reparaţia grădiniţei şi a gimnaziului, unde în acest an ne propunem să efectuăm şi reparaţia capitală a sistemei de încălzire. Iar în prespectivă, ne dorim să reparăm şi sala de festivităţi a Casei de cultură, pentru a putea petrece aici diferite activităţi, ceremonii etc. O altă soluţie a revitalizării acestui obiect ar fi darea în arendă a birourilor pentru agenţii economici sau persoanele fizice care doresc să deschidă anumite cercuri pentru tineret. Iar pentru ca biblioteca să beneficieze de surse suplimentare, pentru reparaţie, de exemplu, sau dotare cu tehnică şi mobilier, o modalitate eficientă ar fi implicarea acesteia în accesarea fondurilor din cadrul diferitelor proiecte.”
Implicarea în proiecte - o soluţie
Sugestia dnei primar de Bozieni referitor la implicarea în proiecte a bibliotecilor este cu succes implementată în unele localităţi ale raionului, unde bibliotecarii nu aşteaptă mila statului, ci caută modalităţi de soluţionare a problemelor cu care se confruntă prin atragerea investiţiilor interne şi externe. Deci, mult depinde şi de factorul uman în asemenea cazuri – bibliotecarul şi un grup-ţintă care să “ochească” proiecte pentru comunitate, deşi administraţia publică locală, în a căror gestiune se află aceste lăcaşe de cultură, este cea care trebuie să le poarte de grijă în cea mai mare măsură.
Pe parcursul anului 2011, cîteva biblioteci s-au încadrat în proiecte de acest gen - BP Drăguşenii Noi, unde în consecinţă s-a constituit Consiliul local al tinerilor, BP Logăneşti s-a implicat în “Proiectul naţional de lecturi publice la sate”, iar BP Bozieni împreună cu BP Logăneşti au participat, deşi fără succes, la proiectul “Energie şi Biomasă în RM”.
22 de biblioteci - fără căldură
“Trebuie să recunoaştem că unele biblioteci nu au condiţii adecvate de activitate, 22 din numărul total de 64 nu se încălzesc, iar 11 biblioteci necesită reparaţie capitală - menţionează Valentina Cotorobai, specialist principal în activitatea bibliotecilor din cadrul secţiei raionale Cultură. Pe parcursul anului 2011 s-au efectuat reparaţii curente în bibliotecile din Bobeica, Buţeni, Fundul Galbenei, Nemţeni, Bujor, Şipoteni, Oneşti, Stolniceni şi Bălceana. Totuşi, ne bucură faptul că numărul celor care se încălzesc în perioada rece a anului, şi aici mă refer la surse de încălzire cum sunt sobele sau sistemele de încălzire autonomă, încet-încet creşte, ajungînd anul acesta la 42”.
Poate, în timp, situaţia se va îmbunătăţi, oamenii vor conştientiza necesitatea bibliotecii în comunitate, iar autorităţile vor atrage mai multă atenţie acestor edificii, pentru ca bibliotecarii şi copiii care vin la sala de lectură să primească nu numai căldura cărţilor, dar şi a unei ambianţe agreabile, confortabile din punct de vedere termic, unde îţi face plăcere să vii iar şi iar. Şi dacă se va naşte în cineva dorinţa de a trece acolo cu traiul, ca în visurile copilăriei şi adolescenţei mele, înseamnă că biblioteca poate fi considerată pe bună dreptate al doilea lăcaş, cel de suflet, după casa părintesacă… Şi deci trebuie şi aici, ca şi acasă, să fie cald, să fie în geam lumină, şi o “mamă” bucuroasă mereu să ne vadă...
Interiorul bibliotecii, primitor, cu cărţi frumos aranjate pe rafturi, ne întîmpină cu răceală, în sala de lectură pentru maturi fiind frig aproape ca afară. În sala pentru copii, dna bibliotecară Maria Pletosu aşteaptă micii cititori, care sunt şi cei mai activi utilizatori, lîngă un calorifer electric care dezmorţeşte un pic aerul rece de iarnă. Dumneaei ne spune că, biblioteca nu se mai încălzeşte de prin anii 90, odată cu distrugerea sistemului centralizat de încălzire. Chiar dacă a fost construită o sobă, focul nu se prea face în ea, din cauza unui eventual pericol de incendiu pe care l-ar putea presupune imediata apropiere a cărţilor. Totuşi, an de an, biblioteca beneficiază de achiziţii de carte şi periodică pentru cititorii din sat, anul trecut în sumă de 5850 lei, pentru 2012 fiind preconizate 10 mii lei.
Reparaţii capitale nu se prevăd
Dna primar Zinaida Dubceac spune cu regret că în buget nu sunt prevăzuţi bani pentru reparaţii capitale a edificiilor de menire socială, cum este de exemplu Casa de cultură sau biblioteca. Dar şi aşa, Vasile Spînu şi Maria Pletosu şi-au exprimat recunoştinţa faţă de primar că anul trecut a fost reparat acoperişul Casei de cultură, care era într-o stare foarte gravă, de curgea apa şiroaie cînd ploua atît în bibliotecă, cît şi în celelalte birouri şi săli ale acesteia. Pentru lucrările de reparaţie a acoperişului s-au investit 320 mii lei, acum nici o picătură de apă nu mai pătrunde prin el - pentru alţi cîţiva zeci de ani înainte beneficiarii pot sta fără grijă.
“Am încercat anul trecut să cîştigăm un proiect PNUD pentru încălzirea Casei de cultură şi implicit a bibliotecii cu biomasă, dar, din motivul unui număr relativ mic de beneficiari ai obiectului, nu am fost selectaţi, fiind prioritare pentru investitori instituţii ca şcoli şi grădiniţe – ne împărtăşeşte dna primar. Şi deoarece nu am accedat la acest proiect, nu ne rămîne decît să identificăm alte soluţii. Anii trecuţi am dat prioritate unor probleme stringente în comunitate, ca reparaţia grădiniţei şi a gimnaziului, unde în acest an ne propunem să efectuăm şi reparaţia capitală a sistemei de încălzire. Iar în prespectivă, ne dorim să reparăm şi sala de festivităţi a Casei de cultură, pentru a putea petrece aici diferite activităţi, ceremonii etc. O altă soluţie a revitalizării acestui obiect ar fi darea în arendă a birourilor pentru agenţii economici sau persoanele fizice care doresc să deschidă anumite cercuri pentru tineret. Iar pentru ca biblioteca să beneficieze de surse suplimentare, pentru reparaţie, de exemplu, sau dotare cu tehnică şi mobilier, o modalitate eficientă ar fi implicarea acesteia în accesarea fondurilor din cadrul diferitelor proiecte.”
Implicarea în proiecte - o soluţie
Sugestia dnei primar de Bozieni referitor la implicarea în proiecte a bibliotecilor este cu succes implementată în unele localităţi ale raionului, unde bibliotecarii nu aşteaptă mila statului, ci caută modalităţi de soluţionare a problemelor cu care se confruntă prin atragerea investiţiilor interne şi externe. Deci, mult depinde şi de factorul uman în asemenea cazuri – bibliotecarul şi un grup-ţintă care să “ochească” proiecte pentru comunitate, deşi administraţia publică locală, în a căror gestiune se află aceste lăcaşe de cultură, este cea care trebuie să le poarte de grijă în cea mai mare măsură.
Pe parcursul anului 2011, cîteva biblioteci s-au încadrat în proiecte de acest gen - BP Drăguşenii Noi, unde în consecinţă s-a constituit Consiliul local al tinerilor, BP Logăneşti s-a implicat în “Proiectul naţional de lecturi publice la sate”, iar BP Bozieni împreună cu BP Logăneşti au participat, deşi fără succes, la proiectul “Energie şi Biomasă în RM”.
22 de biblioteci - fără căldură
“Trebuie să recunoaştem că unele biblioteci nu au condiţii adecvate de activitate, 22 din numărul total de 64 nu se încălzesc, iar 11 biblioteci necesită reparaţie capitală - menţionează Valentina Cotorobai, specialist principal în activitatea bibliotecilor din cadrul secţiei raionale Cultură. Pe parcursul anului 2011 s-au efectuat reparaţii curente în bibliotecile din Bobeica, Buţeni, Fundul Galbenei, Nemţeni, Bujor, Şipoteni, Oneşti, Stolniceni şi Bălceana. Totuşi, ne bucură faptul că numărul celor care se încălzesc în perioada rece a anului, şi aici mă refer la surse de încălzire cum sunt sobele sau sistemele de încălzire autonomă, încet-încet creşte, ajungînd anul acesta la 42”.
Poate, în timp, situaţia se va îmbunătăţi, oamenii vor conştientiza necesitatea bibliotecii în comunitate, iar autorităţile vor atrage mai multă atenţie acestor edificii, pentru ca bibliotecarii şi copiii care vin la sala de lectură să primească nu numai căldura cărţilor, dar şi a unei ambianţe agreabile, confortabile din punct de vedere termic, unde îţi face plăcere să vii iar şi iar. Şi dacă se va naşte în cineva dorinţa de a trece acolo cu traiul, ca în visurile copilăriei şi adolescenţei mele, înseamnă că biblioteca poate fi considerată pe bună dreptate al doilea lăcaş, cel de suflet, după casa părintesacă… Şi deci trebuie şi aici, ca şi acasă, să fie cald, să fie în geam lumină, şi o “mamă” bucuroasă mereu să ne vadă...
Elena ZAIŢEV
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu