Vrem - nu vrem, ne place sau nu ne place, dar “cartea de vizită” a oraşului Hincesti este monumentul lui Grigore Cotovschi, care îi întîmpină maiestos şi semeţ de la înălţimea staturii sale impunătoare pe oaspeţii urbei noastre sau pur şi simplu pe cei care circulă pe drumul internaţional Chişinău-Leuşeni.
Făcînd abstracţie de figura controversată a personajului istoric al ţinutului nostru, prezenţa monumentului rămîne a fi un vestigiu. Administraţia locală a instalat o placă nominativă, a renovat treptele ce duc spre monument şi frontispiciul acestuia unde se adună tinerii în serile răcoroase de vară pentru a admira panorama oraşului sau a face poze (cine dintre orăşeni nu are sau nu a avut cîndva o poză lîngă Grigore Ivanovici?), a conectat teritoriul aferent la reţeaua electrică, instalînd un far pentru iluminarea nocturnă şi un lanţ de felinare, a montat din metal “data naşterii” oraşului nostru şi i-a “dăruit” haiducului o sabie nouă, deoarece pe cea precedentă au sustras-o admiratorii (ca să nu zic vandalii).
Nu după mult timp, frontispiciul monumentului a fost iarăşi găurit, inscripţionat indecent, sabia – “hăcuită”, iar periodic becurile de la felinare – sparte. Chiar zilele trecute, trecînd pe acolo, am văzut “un covor” format din coji de seminţe de floarea-soarelui, nişte coji de portocale aruncate neglijent la picioarele monumentului şi alte gunoaie lăsate de vizitatorii needucaţi.
Acelaşi tablou îl poţi urmări şi “admira” zi de zi în scuarul de pe str. Chişinăului, o zonă de odihnă unde primăria a instalat bănci şi urne de gunoi – pachete, coji de răsărită, ambalaje aruncate aiurea chiar în jurul urnelor, mucuri de ţigară. Aici se plimbă mamele cu copii, se odihnesc bătrînii, dar şi o mulţime de bădărani care, după ce mănîncă, aruncă resturile pe jos. Cum să rămîi indiferent la toate aceste lucruri, de parcă nu tot pentru cetăţeni sunt instalate bănci, urne, felinare, sădite răzoare de flori… Sunt sigură că cei care au primit o educaţie adecvată acasă, unde păstrează curăţenia şi se îngrijesc de curte şi de grădină ca să arate bine, se vor comporta ca atare şi în societate. Însă cei care şi acasă aruncă pe jos totul la întîmplare, aşteptînd ca altcineva să pună mîna pe mătură, la fel vor face şi în locurile publice şi indiferent unde se vor afla. Astfel de cetăţeni educă societatea pentru ziua de mîine, dar cine să-i educe cînd familiile sunt destrămate, copiii au devenit exagerat de libertini şi independenţi şi primesc educaţie din stradă, de la calculator şi de la televizor – o educaţie nu dintre cele mai bune.
Ca cetăţean al acestui oraş mă doare să văd indiferenţa tinerilor, căci anume acest contingent se face remarcat la acest capitol, dar şi a celorlalţi care cad sub incidenţa acestui flagel – lipsa educaţiei şi a celor şapte ani de-acasă, cum stau cu picioarele pe bănci, cum scuipă cojile de seminţe de floarea-soarelui în jur, cum fumează şi consumă alcool aruncînd sticlele şi ambalajele pe sub picioarele trecătorilor. De parcă administraţia locală a instalat urne sau bănci pentru sine, de parcă distrugînd bunurile publice nu s-ar priva tot pe ei şi pe apropiaţii lor de o ambianţă plăcută pentru odihnă sau petrecerea timpului liber. Uneori ai impresia că în mentalitatea lor ceva nu este în regulă, odată ce sunt dispuşi să distrugă, nu să păstreze.
Un proverb plin de înţelepciune spune “Fii tată celor buni şi bici celor răi”. N-ar strica în primul rînd părinţii să fie uneori şi bici pentru copiii lor, nu numai mamă şi tată. Şi Cuvîntul lui Dumnezeu, Biblia, sfătuieşte părinţii “Nu te reţine să-ţi disciplinezi copilul”, dar şi “Ce seamănă omul, aceea va şi secera”.
Atenţie, deci, părinţi, din spini şi mărăcini nu cresc boabe de grîu - pentru ca roada să fie bogată, mai trebuie pusă mîna pe sapă, figurativ vorbind…
www.curierul.md
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu