Deja de mai mulți ani la rînd Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, prevestește sosirea primăverii printr-un eveniment extraordinar. Astfel, de pe 29 februarie pînă pe 31 martie 2012 în incinta Muzeului va fi deshisă pentru vizitatori o expoziție dedicată sărbătorii Mărțișorului.
Aflată la cea de-a XI-a ediție, expoziția propune spre vizionare, atât mărțișoare vechi, păstrate în colecțiile Muzeului, cât și mărțișoare noi, confecționate de purtătorii acestei frumoase podoabe.
La expoziție participă toți cei care confecționează mărțișoare, aceștia expunîndu-și aici obiectele la invitația Muzeului.
Obiceiul de a purta Mărţişor, acesta fiin simbol al sosirii primăverii şi al renașterii naturii, este legat de începutul Anului Nou Agricol, celebrînd trecerea de la iarnă la primăvară. Conform tradiţiei, în prima zi de primăvară oamenii îşi prindeau mărțișoare până la răsăritul soarelui. Bătrânii spun că mărțișoarele trebuiau confecționate în ajunul zilei de 1 Martie sau în dimineața acestei zile. Mărțișoarele tradiționale se făceau din 2 fire de lână, de culoare albă și roșie, răsucite într-un singur şnur. Erau predestinate în primul rând fetelor. Se legau la gât sau încheietura mânii în speranţa ca purtătorul să fie sănătos, apărat de deochi, farmece și boli. După credinţa populară, oamenii care poartă mărțișoare „nu mai sunt pârliţi de soare”, devin mai voinici și mai frumoși pe parcursul întregului an. Tot cu ajutorul mărțișorului se trece peste Zilele Babei Odochia. Obiceiul este cunoscut mai multor popoare din centrul și sud-estul Europei (Bulgaria, Macedonia, Serbia, Grecia).
Mărțișoarele se poartă timp de o lună, ca apoi să fie legate de crengile copacilor în floare, obicei cu dublă semnificație – omul să fie „bălai” și frumos ca floarea pomului, pomul să aibă puterea omului pentru a da roade bogate.
Muzeul propune vizitatorilor ca la sfârșitul lunii martie să aducă aici mărțișoarele purtate, pentru a le lega de pomii din Grădina Botanică, conform obiceiului
ANNA Casian-Musteață
Aflată la cea de-a XI-a ediție, expoziția propune spre vizionare, atât mărțișoare vechi, păstrate în colecțiile Muzeului, cât și mărțișoare noi, confecționate de purtătorii acestei frumoase podoabe.
La expoziție participă toți cei care confecționează mărțișoare, aceștia expunîndu-și aici obiectele la invitația Muzeului.
Obiceiul de a purta Mărţişor, acesta fiin simbol al sosirii primăverii şi al renașterii naturii, este legat de începutul Anului Nou Agricol, celebrînd trecerea de la iarnă la primăvară. Conform tradiţiei, în prima zi de primăvară oamenii îşi prindeau mărțișoare până la răsăritul soarelui. Bătrânii spun că mărțișoarele trebuiau confecționate în ajunul zilei de 1 Martie sau în dimineața acestei zile. Mărțișoarele tradiționale se făceau din 2 fire de lână, de culoare albă și roșie, răsucite într-un singur şnur. Erau predestinate în primul rând fetelor. Se legau la gât sau încheietura mânii în speranţa ca purtătorul să fie sănătos, apărat de deochi, farmece și boli. După credinţa populară, oamenii care poartă mărțișoare „nu mai sunt pârliţi de soare”, devin mai voinici și mai frumoși pe parcursul întregului an. Tot cu ajutorul mărțișorului se trece peste Zilele Babei Odochia. Obiceiul este cunoscut mai multor popoare din centrul și sud-estul Europei (Bulgaria, Macedonia, Serbia, Grecia).
Mărțișoarele se poartă timp de o lună, ca apoi să fie legate de crengile copacilor în floare, obicei cu dublă semnificație – omul să fie „bălai” și frumos ca floarea pomului, pomul să aibă puterea omului pentru a da roade bogate.
Muzeul propune vizitatorilor ca la sfârșitul lunii martie să aducă aici mărțișoarele purtate, pentru a le lega de pomii din Grădina Botanică, conform obiceiului
ANNA Casian-Musteață
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu