Chişinăul s-a transformat într-un morman de istorie distrusă

  www.timpul.md

 

„Nu mai distrugeţi Chişinăul vechi!”, „Vrem să păstrăm Chişinăul istoric!”, „Fiţi responsabili în faţa istoriei!”- sunt doar câteva dintre sloganurile scandate de membrii Asociaţiei „Oraşul meu drag” care au marcat, ieri, printr-un miting, Ziua internaţională a monumentelor şi siturilor.

Conacul Teodosiu a fost un monument istoric de talie naţională construit la mijlocul sec. XIX. În urmă cu şase ani, el a fost demolat în doar 48 de ore, la ordinul unui funcţionar public. Protestând împotriva distrugerii monumentelor istorice din Chişinău, membrii Asociaţiei „Oraşul meu drag” au creat, pe locul unde se înălţa Conacul Teodosiu, un cimitir simbolic alcătuit din numele şi imaginile altor monumente istorice, distruse recent.

„În fiecare lună, la Chişinău este distrus un monument istoric. Este o problemă gravă şi ea necesită soluţii urgente. În ţara noastră nu mai vin turişti, deoarece ei văd aici doar mormane de istorie distrusă. Autorităţile publice şi societatea trebuie să conlucreze pentru a opri distrugerea bunurilor istorice şi culturale care merită a fi păstrate”, a declarat Veaceslav Iordachi, membru al asociaţiei.
Deşi Consiliul municipal Chişinău a decis să nu mai emită autorizaţii de reconstrucţie sau demolare a monumentelor istorice, organizatorii mitingului afirmă că ele sunt date în continuare, iar monumentele continuă să fie distruse. De la începutul acestui an, în capitală au fost distruse trei monumente istorice şi alte trei sunt în proces de demolare. În ultimele două decenii, Chişinăul a rămas fără 136 de clădiri istorice, din totalul de 977. Pentru stoparea demolării monumentelor istorice de importanţă locală sau naţională, Primăria Chişinău a propus marcarea acestora prin plăci informative, care să conţină date despre importanţa lor. Sergiu Cojocaru, şeful Direcţiei patrimoniul cultural a Ministerului Culturii, afirmă că această acţiune nu este suficientă pentru păstrarea patrimoniului naţional. „Atât societatea civilă, cât şi autorităţile publice locale şi centrale sunt responsabile de păstrarea patrimoniului naţional, pentru că demolarea monumentelor istorice conduce la pierderea identităţii noastre culturale şi naţionale. Dacă nu pedepsim persoanele care îşi permit să demoleze clădirile istorice, înseamnă că încurajăm iniţiativa altor cetăţeni de a distruge avuţia naţională”.
Sergiu locuieşte în Chişinău de şase decenii şi spune că susţine păstrarea monumentelor istorice, fiindcă ele sunt o parte din istoria ţării cu care se vor mândri copiii şi nepoţii noştri. „Toţi oamenii trebuie să lupte pentru ocrotirea monumentelor istorice, deoarece ele reprezentă una dintre marile noastre bogăţii, şi nu clădirile imense care se construiesc peste noapte”.
Ziua internaţională a monumentelor şi siturilor se sărbătoreşte anual pe 18 aprilie, la iniţiativa Comitetului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS), care a făcut această propunere în 18 aprilie 1982, ea fiind apoi aprobată la Conferinţa Generală UNESCO din 1983.
Natalia Sandu