·
Dicţionarul
Explicativ al Limbii Române defineşte responsabilitatea drept “Obligația de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală de ceva, de a
accepta și suporta consecințele; răspundere.”
Una dintre funcţiile mass-media este şi cea de responsabilitate socială.
Responsabilitate socială, prin urmare, înseamnă obligaţia de a efectua un lucru pentru societate şi de a da
socoteală de lucrul făcut în faţa societăţii. În definitiv, noţiunea de Responsabilitate socială a mass-media
ar însemna a face jurnalism pentru societate şi a da socoteală de jurnalismul
pe care-l face ziaristul în faţa societăţii.
Situaţia mass-media din
Republica Moldova, în prezent este cam la acest nivel: presa a devenit pluralistă, dar nu independentă. Liberă, dar nu
independentă.
Jurnalismul de bună calitate e acel care îndeplineşte funcţiile sale fireşti: informează, educă şi recreează ori distrează consumatorul producţiei jurnalistice. Şi informarea, şi educaţia, şi recrearea beneficiarului tot prin informaţie se face.
Informaţie în sens larg.
Informaţie, care nu doar
ştire înseamnă. De aici porneşte necesitatea
calităţii informaţiei, care, la rândul ei, asigură calitatea
jurnalismului. Este suficient ca jurnalistul să se ghideze în activitatea sa practică de aceste precepte teoretice, pentru a rămâne curat în faţa societăţii, pentru a se
considera responsabil în faţa societăţii şi pentru a
fi considerat responsabil de către societate.
Jurnalistul,
pentru a-şi demonstra responsabilitatea ce o are faţă de societate, are de făcut un singur
lucru – să caute adevărul. Mai mult nu
trebuie să facă nimic. Pentru
un jurnalist, a informa
obiectiv, veridic şi deplin despre tot ce se întâmplă în societate înseamnă patriotism, înseamnă respect şi dragoste pentru ţară şi pentru concetăţenii săi, pentru care lucrează.
Jurnaliştii sunt expresia societăţii. Sunt exponenţii societăţii. Jurnaliştii schimbă lumea! Jurnaliştii, nu politicienii. Pentru că rolul şi rostul jurnaliştilor e să pună informaţia în circuitul social. Inclusiv informaţia
politicienilor. Fiecare om în parte, consumator de informaţie pusa în circuit acţionează conform informaţiei, de care dispun, pe care le-a livrat-o ziariştii. Şi toţi deopotrivă acţionează în dependenţă de informaţie. Jurnalistul schimbă fiecare om în parte, societatea în intregime şi lumea. O schimbă în bine ori în rău. Iată pînă unde merge responsabilitatea jurnalistului şi a mass-media în general.
Responsabilitatea socială este, deocamdată, doar noţiune pentru jurnalişrii din Moldova. Nu este o practică. Şi nici realitate. Spre nenorocul tuturor, inclusiv al jurnaliştilor, ca parte
inevitabilă a societăţii, în faţa cărora sunt
responsabili.
De ce responsabilitatea socială este, deocamdată, doar noţiune pentru jurnaliştii din Moldova? Deoarece practicile moştenite din timpul comunismului au făcut ca politicieni şi partide
politice să încerce în mod constant să influenţeze mass-media, în contextul în
care persistă convingerea fermă că cine controlează informaţiile deţine
puterea. Clasa politică, aceea care, de regulă, este obsedată de menţinerea
puterii, „consideră mass-media nu ca un instrument foarte important, ci ca
principalul instrument politic” (Goban-Klas, 1997).
Urmărind situaţia în care se află în prezent
mass-media din Republica Moldova, se poate afirma că, mass-media au fost influenţate şi modelate de
politică mai mult decât politica a fost influenţată şi modelată de mass-media.
Astfel, mass-media din Moldova
s-au transformat într-o mass-media mai mult politică, decît informaţională şi
mai mult politică, decît civilă.
Cele mai bune exemple în acest
sens sunt canaleel TV şi Radio, care continuă să fie sub controlul partidelor politice, persoanelor politice, care le utilizează şi abuzează de
ele atât în timpul campaniilor electorale, cât şi în afara lor. Deşi ar fi
exagerat să comparăm televiziunile de astăzi cu bastioanele de propagandă care
erau în timpul perioadei de totalitarism, în majoritatea cazurilor,
canalele Tv rămân în continuare un fel de
„covoare roşii”, de vreme ce acoperă în totalitate protocolul şi informaţiile
guvernamentale. Seamănă cu instituţii care ar putea fi numite „Ministere ale
propagandei”. Ceea ce se observă în Moldova este utilizarea, întrebuinţarea greşită sau
abuzivă a mass-media de către politicieni.
Există însă şi o altă tendinţă, care, la prima vedere, pare să reflecte o anumită independenţă. În unele cazuri, jurnaliştii pot scrie şi
critica atât cât le place, însă fără să apară vreo reacţie, vreo declaraţie sau
vreo schimbare notabilă. Astfel,
posturile de televiziune PublikaTV şi JurnalTV, critică dur activitatea
politicienilor, dar în acelaşi timp, din partea acestora nu vine nici o recţie.
Deci, oricît de responsabili
şi-ar dori să fie jurnaliştii din Moldova, totuşi partea financiară domină şi
ei, pentru un salariu care să le permită un trai decent, „aderă” la posturile
TV şi Radio, afiliate politic.
Anna Casian –
Musteaţă
Jurnalism
European, anul II
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu