Sub auspiciile zilei de 27 ianuarie, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a avut loc o întîlnire de zile mari cu remarcabilul etnomuzicolog şi folclorist Iaroslav Mironenco. În cadrul întâlnirii s - a discutat despre aportul adus culturii noastre naţionale de către basarabenii din Caucazul de Nord, punându – se accent în primul rând pe cântecele populare moldoveneşti păstrate în satele de basarabeni din Caucaz.
Iaroslav Mironenco este profesor la Universitatea de Stat de Cultură şi Artă din Krasnodar, Rusia, doctor habilitat în studiul artelor. A primit mai multe premii din partea Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova pentru articolele de popularizare a creaţiei muzicale contemporane şi pentru cercetarea folclorului român din Caucazul de Nord. Deşi de naţionalitate este ucrainean, în cadrul dialogului am observat că vorbeşte foarte bine limba română, ba chiar mai mult, a declarat ca este “îndrăgostit de Ţara Moldovenească”.
Iaroslav Mironenco şi - a început discursul spunînd următoarele cuvinte: „De un secol sunt plecaţi de acasă, dar încă vorbesc limba română şi păstrează tradiţiile. Nu este o poveste, este cazul celor circa 6 mii de români ce locuiesc în Caucazul de Nord de mai bine de 120 de ani. Buneii şi străbuneii acestora au fost strămutaţi cu tot cu sate de pe teritoriul actual al Republicii Moldova, atunci gubernie a Imperiului Ţarist, în Caucazul de Nord, actuala regiune Krasnodar, conform politicii ţarului de amestecare a popoarelor. La poalele îndepărtaţilor munţi din Carpaţi, aceşti oameni nu şi – au pierdut originea, vorbesc limba română, cântă cântece populare şi dansează de sărbători în centrul satului - Hora Unirii.”
Acest cuib de români a fost descoperit de etnologuul Iaroslav Mironenco, lui datorândui - se şi apariţia de sub tipar a mai multor culegeri de cântece populare. Pe parcursul discuţiei publicul numeros din sală a putut audia mai multe dintre cântecele colectate, înregistrate chiar de către Mironenco. “Bătrâna Anastasia Ţurcan, de 93 de ani, este din satul Şabanskaia, Caucaz. Este un adevarat depozit de cântece populare. De la ea am învăţat foarte multe, pentru că, după cum afirmă, în ciuda faptului că ea şi mama sa s-au născut în Caucaz, a învăţat, totuşi, cîntecele de la bunicul sau care era din Gura Galbenei. Eu am preluat de la ea cântecele, le-am prelucrat, le-am dat denumire şi le-am strâns pe toate în cărţi” a menţionat muzicologul.
Cîntecele culese de Iaroslav Mironenco, în forma lor originală au fost preluate de folcloriştii noştri, ca: Suzana Popescu, Dina Vrăjmaşu, prezente şi ele la festivitate. Acompaniate de violonistul Ruslan Chişlea, cobzarul Eugen Burlacu şi fluieristul Valeriu Borş, artistele au interpretat mai multe cântece printre care: “Balada hoţului de cai”, „Unde te duci tu măi călugăre?”. Unul dintre momentele interesante a fost faptul că atunci când Dina Vrăjmaşu interpreta melodia „Cântec ciobănesc”, mai mulţi folclorişti prezenţi în sală, printre care şi Andrei Tamazlîcaru, au început a bate din palme şi a cânta impreuna cu artista. Publicul a aplaudat îndelung, prin aceasta demonstrând, pentru a câta oară, că oamenii sunt însetaţi de a asculta muzica populară originală, fără prelucrări.
În acest sens, Andrei Tamazlîcaru a declarat : “Suntem adunaţi aici un public select, dar care cunoaşte foarte bine care este muzica populară de calitate şi care cântece sunt preluate de la vecinii noştri din România sau compuse de artişti. Noi ne dorim să păstrăm şi să valorificăm mai întâi cântecele noastre vechi, păstrate de la strămoşi şi mai apoi, dupa ce acestea vor fi cunoscute de toţi oamenii, să compunem sau să preluam altele.”
Cu ocazia acestei întâlniri Mironenco a organizat şi o galerie foto a aşa zisei “continuităţi româneşti” din Caucazul de Nord, realizată de publicistul Vasile Şoimaru, care a spus că vizitând toate cele 10 sate de moldoveni din Caucaz a cunoscut oameni mărinimoşi şi primitori, pe care nici măcar stramutarea din locurile natale nu i - a schimbat.
În cea de-a doua parte a manifestaţiei publicul a putut audia un remarcabil recital a interpretei Doina Arsene, cea care răspunde cu drag tuturor chemărilor din partea admi nistraţiei muzeului pentru că, dupa cum afirma interpreta: “Rolul muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală nu este doar de a strânge, de a păstra și de a expune obiectelor care prezintă interes istoric, științific, artistic, dar şi de a promova cântăreţii de muzică populară.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu