Ce este CINEMATOGRAFIA?
Într-o frumoasă şi geroasă dimineaţă de 25 ianuarie, grupa specilizată în Jurnalism Cultural de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinte ale Comunicării, USM, am pornit în calatorie în lumea cinematografiei. “Ce o mai fi şi asta?” ne intrebam cu toţii. Ştiam noi de la lecţii că “Cinematografie înseamnă, din punct de vedere etimologic, „scrierea mişcării” (de la cuvintele franceze „cinématique” - mişcare şi „graphie” - scriere). Legat de această definiţie amintesc faptul că patentul acordat fraţilor Lumière în februarie 1895 avea titlul de „Aparat pentru obţinerea şi vizionarea imaginilor”, numit generic de către ei „Cinematograf”. Cinematografie este înregistrarea unei serii întregi de imagini fotografice succesive, a unui obiect în mişcare cu o anumită cadenţă - analiza mişcării - şi apoi proiectarea acestor imagini cu aceeaşi cadenţă (între 16 - 18 imagini/secundă pentru film mut şi 24 imagini /sec. pentru film sonor) pentru reconstituirea mişcării - sinteza mişcării.” , dar ne doream să vedem “pe viu” ce reprezintă această artă. 
Din 2007 Studioul “Moldova FILM” are un muzeu
Cu ochi curioşi şi nasuri îngheţate am poposit în incinta Studioului “Moldova FILM”, unde, iniţial am vizitat muzeul instituţiei, aflat pe hol chiar la intrarea în clădire. Muzeul a fost inaugurat la 26 baprilie 2007, autori fiind Vlad Bulat şi Ion Siman, ajutaţi de Victor Andon, Dumitru Climov, Nadejda Erofeeva, Stanislav Pădure şi Valeriu Savin. Din exponatele de muzeu fac parte cele mai vechi camere de filmat utilizate la turnarea primelor filme din Basarabia, obiecte cu care s-a lucrat la filme şi care s-au utilizat în diferite scene, obiecte de décor, cît şi imagini ce reprezintă carde din filmele de vază.
“Balada Haiducească” – primul film din Moldova
“Balada Haiducească” este un film realizat în 1958, dupa scenariul lui Semion Moldovan şi Oleg Pavlovschi şi regia lui Vadim Derbeniov, Olga Ulitchi şi Boris Rîţarev.. Filmul este bazat pe fapte reale. Personajele centrale sunt haiducii, eroi naţionali, intraţi în creaţia populară, care luptau contra cotropitorilor şi a bogătaşilor. Acţiunea are loc în mijlocul secolului XIX, în perioada în care Basarabia era încorporată în Imperiul Rus. Tudor Tobultoc este personajul principal care a adunat în jurul său mai mulţi ţărani revoltaţi de viaţa grea. Aceştia haiduceau, facînd dreptate celor săraci. Pînă la urmă, au fost nimiciţi de armata guvernanţilor. Este primul film moldovenesc de natură poetică, influenţînd creaţia mai multor regizori de la "Moldova FILM", inclusiv a operatorului Vadim Derbeniov care a trecut în continuare la regie.
“Gustul Pîinii” – prea amar în anii de foamete
Un alt film vechi din Moldova este filmul “Gustul Pîinii”, realizat în anul 1966. Facînd o incursiune în istorie, profesorul Vlad Bulat ne-a povestit despre film: “”Gustul Pîinii” evocă o pagina zguduitoare din viaţa basarabenilor: anii de foamete din 1946-1947 şi rezistenţa populaţiei opusă armatei sovietice. Din acest motiv filmul a fost interzis de autorităţi pe motiv că interpretează tendenţios perioada de după război şi acţiunile puterii sovietice în ţinut. Abia la sfirşitul anilor 80 el a revenit pe ecrane” Regizorul acestui film este Valeriu Gagiu, iar scenarişti: Valeriu Gagiu şi Vadim Lisenko.
Filmul celor care au păstrat folclorul – “Lăutarii”
Un film consacrat muzicanţilor anonimi, lautarilor, care au păstrat şi au transmis din tată în fiu nestematele folclorului moldovenesc, pe care trecerea timpului le-a învăluit în mister este şi filmul “Lăutarii”, în regia şi după scenariul lui Emil Loteanu, muzica aparţinînd maestrului Eugen Doga, realizat în anul 1971. Filmul este o încercare reuşită de a-i repune pe maeştrii cîntecului popular la loc de cinste în ierarhia valorilor naţionale. Aceşti maeştri sunt interpretaţi de marii actori basarabeni: Grigore Grigoriu, Serghei Lunchevici, Dumitru Habasecu, Jenea Rolko, Haralambie Berdaga, Dumitru Mocanu, Liubomir Iorga, Ilie Moschei, Vasile Zubcu, etc.
…Căci “Dimitrie Cantemir” a domnit…
Unul dintre cei mai mari domnitori ai Ţării Moldovei a fost Dimitrie Cantemir. În memoria şi în cinstea sa s-au scris cărţi, s-au ridicat busturi, s-au proiectat filme. Astfel şi Moldova se poate mîndri cu opera de artă destul de valoroasă, cum este filmul realizat în anul 1973 – “Dimitrie Cantemir”, avîndu-l ca scenarist pe Vlad Ioviţă, scenografi: Vlad Bulat şi Vasile Covrig, în regia lui Vlad Ioviţă şi Vitali Calaşnicov. Filmul are ca linie de subiect momentele în care domnitorul Dimitrie Cantemir urzeşte planuri de eliberare a ţării sale de sub jugul otoman cu ajutorul statului rus, avînd susţinerea lui Petru I. La filmări au participat şi ostaşi din districtul militar Odesa.
În depozite – o altă lume
După această călătorie în lumea filmului moldovenesc, am vizitat depozilele Studioului “Moldova FILM”. Doamna Ecaterina, responsabilă de aceste depozite, ne-a purtat în istoria costumelor, a mobilei şi recuzitei utilizate la montarea filmelor. “Multe dintre aceste costume sunt acum împrumutate de studiourile de film din Rusia. De asemenea, pentru concerte sunt împrumutate manechinele noastre care sunt îmbrăcate corespunzător şi utilizate în calitate de decor” – a povestit doamna Ecaterina. . Din păcate, în Republica Moldova de mult timp nu a mai fost montat un film, de aceea costumele şi mobila stau dosite prin depozite asteptînd timpul cînd vor fi spălate, curăţate, reparate şi reutilizate…
Cu toţii am sperat că vom vizita şi studiourile unde au avut loc filmările, dar din motiv că oamenii noştri nu ştiu să îşi facă destul de bine meseria, urmează să revenim la “Moldova FILM” cu altă ocazie…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu