Ne-am invatat sa credem ca suntem capitalisti. Asta doar pentru faptul ca Moldova este vecina Romaniei care se afla de ceva timp in structurile Uniunii Europene si, ca piata, este invadata de o oarecare libertate in ceea ce priveste tranzactiile de orice fel. Pentru unii dintre noi existenta produselor alimentare din import si libertatea noastra de a le cumpara inseamna democratie. Echivalentul democratiei este dat, de asemenea, si de existenta telefoanelor mobile, a cablului TV, a internetului si a altor accesorii ce graviteaza in jurul electrocasnicelor si electronicelor. Mai putem vizita si alte tari ,mult mai usor comparativ cu perioada de dinainte de ’89, cand ele puteau fi vazute numai de activistii de partid si categoriile ce promovau cultul personalitatii.
De fapt, toate acestea devin “mita” in contextul in care libertatea noastra de a ne alege liderii este amputata brutal de clasa politica aflata la putere, de interesele meschine ale acesteia. Ceea ce conteaza este faptul ca libertatea noastra de alegere a fost obliterata grobian, avand concursul majoritatii semenilor nostri si al institutiilor sau organismelor care se auto-promoveaza drept “caini de paza” ai democratiei.
Democratia, in sine, se bazeaza pe dreptul la libera exprimare a opiniei, aplicarea cu strictete a masurilor coercitive (justitie robusta) si pe existenta proprietatii private. Aceste trei principii sunt de fapt pilonii principali ai unui stat democrat. Este ca un circuit continuu care trebuie sa functioneze fara repros. Ori daca unul dintre acesti piloni, aflat in interdependenta cu ceilalti, este afectat, atunci integritatea continuitatii acestui circuit este afectata si ea. Prin urmare, nu mai exista democratie ci orice altceva, posibil fragmente ale acesteia.
Cum oare putem sa afirmam ca, in aceasta tara, suntem toti egali in fata legii indiferent de statutul pe care il detinem in societate? Ca tuturor ni se respecta drepturile garantate prin democratie? Priviti ce se intampla in Moldova! La adapostul mitei, cei mai aprigi tradatori, hoti si criminali se plimba liberi prin piata, in timp ce oameni nevinovati infunda puscariile cu zecile de ani!
Sa ma simt eu oare libera in aceasta tara? Intr-o tara in care democratia zace tetraplegica, acoperita de urina si fecale ,pe patul ruginit al unui azil cu personal mediocru si indiferent? Se poate permite oare o comparatie intre aceasta si democratia sanatoasa si longeviva a altor state? Trageti voi concluzia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu